duminică, 13 aprilie 2014

Caldura unei amintiri

E perioada aia superba in care desi afara-i frig, cineva, un om cu creier mic si suflet hain, hotaraste ca nu mai avem nevoie de caldura in calorifere. E una din glumele RADET preferate de 1 aprilie: fie vremea cat de rea, voi tot o sa dardaiti in casa. 

  Stam încotoșmaniti cu multe cârpe si "plovăre", de zici ca suntem la țara. Organele sunt complet rebegite si functioneaza doar pentru a face foarte des pipi. Si intelegi deodata si de ce sunt atat de putini eschimosi...

  Am dat drumu' la aragaz si aer conditionat, dar ne mananca oxigenu' si dupa ca ce ca suntem inghetati mai suntem si asfixiati, deci deschidem geamurile si-o luam de la capat.

  Singurul lucru bun, a fost caldura unei povesti pornita in dimineata asta. Ne-am facut cafelutele, eu ness cu lapte, el espresso si ne-am bagat la loc in pat. Ne-am ridicat in capu' oaselor cu pernele la spate si ne-am invelit in pilotele de puf. Si deodata, am fost purtata in timp, inapoi, acolo unde nu existat decat liniste, caldura si bunatate, in copilaria mea, in cei 7 ani de-acasa, in casa bunicilor mei unde am crescut. Si imi aduceam aminte, cum duminica, mamaie si tataie isi beau cafeaua din cesti mari colorate cu farfuriute dedesubt. Stateau in pat, cum stam noi acum, iar eu ma cotârceam intre ei. Fiecare imi varsa cate un strop de cafea in farfuriuta, ca sa se raceasca si imi dadeau si mie 2-3 gurite. Ii stiu perfect gustul si acum, tare dulce, aromat si cald. Il simt. Mi-a ramas memorat in sertarele copilariei, acolo unde sunt si bunicii cei mai minunati din lume si mirosul de ostropel si somnul de dupa-amiaza si cheful continuu de joaca si fericirea si bazele mele. 

  In timp ce ne sorbim in pat cafelele ii povestesc si lui asta. Zambeste larg, imi completeaza povestea cu acelasi gust dulceag din farfuriutele de cafea si constatam ca am fost crescuti si educati de oameni la fel de calzi si buni ca si cafeaua de dimineata. 

  E frig in casa, dar e tare cald si bine in amintirile noastre.

2 comentarii:

  1. Deci cum sa nu iubesti cafeaua?! Cand ea amesteca atatea senzatii, amintiri, oameni dragi si momente? Recunosc...de aceea nu prea ii inteleg pe deplin pe cei care nu beau cafea...

    RăspundețiȘtergere
  2. Asa e! Pentru mine cafeaua e o poveste in sine.

    RăspundețiȘtergere